Sistemul de educație și formare din România se confruntă cu o provocare importantă: consolidarea competențelor digitale și pregătirea profesorilor și cursanților pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale. Pe măsură ce AI devine tot mai relevantă pentru învățare și activitatea profesională, aceste priorități trebuie abordate împreună.
Potrivit raportului Comisiei Europene „Monitorul educației și formării 2025”, în 2023 doar 27,7% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani din România aveau competențe digitale cel puțin de bază. Media Uniunii Europene era de 55,6%.
Provocarea este vizibilă și în rândul elevilor. În evaluarea ICILS 2023, 74% dintre elevii români de clasa a VIII-a, în general cu vârsta de aproximativ 14 ani, se situau sub nivelul de bază al competențelor informatice și informaționale. Media pentru cele 22 de țări participante din UE era de 43%.
Educația și formarea profesională au un rol important în România. În 2023, 61,3% dintre elevii înscriși în învățământul secundar superior și postsecundar nonterțiar urmau programe profesionale, comparativ cu media europeană de 52,4%.
Totuși, în 2024, numai 7,2% dintre absolvenții recenți ai programelor de educație și formare profesională, cu vârste între 20 și 34 de ani, avuseseră experiențe de învățare la locul de muncă. Media UE indicată de Monitor era de 65,2%. Acest indicator include experiențe de cel puțin o lună, desfășurate la un loc de muncă în cadrul programului de formare.
Aceste date evidențiază două nevoi: dezvoltarea unor baze digitale solide și crearea mai multor oportunități de conectare a învățării cu practica profesională.
AI poate ajuta profesorii să pregătească activități care susțin ambele obiective. Un profesor de gastronomie poate adapta materialele despre igiena alimentară la niveluri diferite de înțelegere a textului. Un formator din domeniul comerțului poate crea scenarii de relaționare cu clienții, cu dificultate progresivă.
Cursanții pot compara apoi răspunsurile generate de AI cu materialele didactice validate, pot identifica erori și își pot argumenta deciziile. Astfel, cunoștințele profesionale sunt dezvoltate împreună cu gândirea critică și verificarea informațiilor.
Profesorii au nevoie de timp pentru explorare, de colaborare cu colegii și de încredere în evaluarea conținutului generat. Obiectivele de învățare și nevoile cursanților rămân punctul de plecare.
AI4VET contribuie prin resurse educaționale, oportunități de dezvoltare a competențelor, elaborarea colaborativă a planurilor de lecție și activități-pilot. Proiectul sprijină integrarea responsabilă a AI într-o educație profesională incluzivă și relevantă.
Ce ar aduce cea mai mare schimbare în instituția dumneavoastră: consolidarea competențelor digitale, mai multe oportunități de practică sau formarea profesorilor?
Surse: Comisia Europeană — Education and Training Monitor 2025: Romania | Cedefop — Vocational education and training policy briefs 2024: Romania
